Pe scurt: un comunicat de presă bun are un titlu clar, o primă frază care spune ce s-a întâmplat, două-trei detalii verificabile, un citat și datele de contact. Rămâne la o pagină și scrie despre o noutate reală, nu despre laudele firmei. Jurnalistul trebuie să poată prelua textul fără să te sune pentru explicații.
Redacțiile primesc zeci de comunicate pe zi și le citesc în câteva secunde. De aceea contează mai mult relevanța decât lungimea: o firmă mică are șanse bune dacă vine cu ceva util pentru publicul publicației.
Când merită să scrii un comunicat?
Scrii un comunicat când ai o noutate care interesează cititorii, nu doar firma. Exemple potrivite: o deschidere, un proiect cu impact local, un parteneriat, un rezultat concret sau un eveniment deschis publicului. O promoție obișnuită sau un slogan nou rareori trec de filtrul unei redacții și sunt mai potrivite pentru o reclamă.
Cum arată structura unui comunicat?
Structura clasică este piramida inversată: cele mai importante informații vin primele. Urmărește ordinea:
- titlu scurt, care conține noutatea;
- prima frază: cine, ce, când și unde;
- detalii și cifre care susțin afirmația;
- un citat al unui reprezentant al firmei;
- scurtă descriere a firmei, în două-trei rânduri;
- persoană de contact, telefon și email.
Cum scrii titlul și prima frază?
Titlul spune faptul, nu povestește despre firmă. „Atelierul X deschide un program de ucenicie pentru liceeni” este mai bun decât „Vești minunate de la Atelierul X”. Prima frază răspunde la întrebările de bază și poate fi preluată de un jurnalist aproape neschimbată. Evită adjectivele de laudă, pentru că redactorii le șterg.
Cum vorbești cu jurnalistul după trimitere?
După trimitere, jurnalistul poate cere detalii sau o discuție. Merită să știi dinainte ce înseamnă informație „on the record”, „off the record” sau de context, pentru că înțelegerea trebuie făcută înainte de discuție, nu după. Regulile de atribuire sunt explicate în materialul despre off the record și informația de context, regulile de atribuire în discuția cu un jurnalist. Răspunde rapid, cu date exacte, și nu cere să vezi articolul înainte de publicare, pentru că redacțiile nu acceptă de obicei acest lucru.
Unde păstrezi comunicatele?
Păstrează comunicatele într-un loc ușor de găsit de pe site-ul firmei. O pagină de presă cu comunicate, fotografii și date de contact scutește jurnaliștii de căutări. Despre conținutul unei astfel de pagini și despre actualizarea ei citești în materialul despre pagina de presă de pe site-ul unei firme, ce conține și cum se ține la zi.
Ce greșeli duc comunicatul la coșul de gunoi?
Cele mai frecvente greșeli sunt cele care îl fac pe jurnalist să piardă timp. Evită:
- un titlu vag sau plin de superlative;
- lipsa datelor de contact sau un număr la care nu răspunde nimeni;
- afirmații fără dovezi, de genul „cel mai bun din țară”;
- un text trimis simultan zecilor de redacții, fără adaptare;
- erori de scriere și nume greșite ale persoanelor sau ale instituțiilor.
Citește textul cu voce tare înainte de trimitere și pune-l să fie citit de cineva din afara firmei, care să spună ce a înțeles din el.
Întrebări frecvente
Cât de lung trebuie să fie un comunicat?
De obicei o pagină, adică aproximativ 250–400 de cuvinte. Detaliile suplimentare se pun într-un document atașat sau pe pagina de presă.
Trebuie să atașez fotografii?
Este util să trimiți una-două imagini de calitate, cu mențiunea cine deține drepturile de utilizare, sau un link către ele.
Când trimit comunicatul?
În cursul săptămânii, dimineața, este de obicei mai bine decât în weekend sau seara târziu, când mesajul se pierde printre celelalte.
Un comunicat scris cinstit și la obiect construiește, în timp, încrederea redacțiilor în firma ta.








