Pe scurt: la vânzarea unui imobil dobândit în timpul căsătoriei, de regulă trebuie să participe ambii soți, dacă bunul este comun. Dacă imobilul este bun propriu, de exemplu moștenit sau primit prin donație, regulile pot fi diferite, iar notarul stabilește exact ce este necesar.
Mulți proprietari consideră că imobilul „este al celui care l-a cumpărat”, dar situația juridică depinde de modul și de momentul dobândirii. Clarifică acest aspect înainte să faci un anunț sau să iei un avans.
Când este un imobil bun comun
În regimul comunității legale, bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt, în principiu, bunuri comune ale soților. Aceasta se aplică și dacă în actul de proprietate apare un singur nume. Excepțiile țin de bunurile proprii, iar apartenența se stabilește pe baza actelor și a regimului matrimonial ales. Ghidul despre vânzarea imobilului dobândit în căsătorie și cine semnează explică aceste situații pe larg.
Ce acte pregătești
Înainte de întâlnirea la notar, strânge actele de bază:
- actul de proprietate și extrasul de carte funciară;
- actele de identitate ale soților;
- certificatul de căsătorie și, dacă există, convenția matrimonială;
- certificatul energetic și documentația cadastrală;
- dovada că nu există datorii, de exemplu la asociația de proprietari și la bugetul local.
Dacă unul dintre soți nu poate fi prezent
Soțul care nu poate veni la notar își poate da acordul printr-o procură specială, autentificată. Procura trebuie să precizeze clar actul pentru care este dată. Notarul verifică identitatea și îți spune dacă documentul este suficient. Nu semna niciodată o procură generală fără să înțelegi ce drepturi oferă.
Ce se întâmplă în caz de divorț sau de separare
Dacă soții sunt în divorț, imobilul comun se poate vinde doar cu acordul amândurora sau în baza unei hotărâri sau a unei înțelegeri privind partajul. Dacă au încheiat o înțelegere de partaj, imobilul poate deveni proprietatea unuia dintre ei, iar vânzarea se face apoi pe baza noii situații. Pentru situații concrete, ia legătura cu un notar sau cu un avocat.
Ce spune contractul de întreținere despre un astfel de imobil
Dacă imobilul face obiectul unui contract de întreținere, vânzarea sau transferul necesită verificări suplimentare, pentru că obligațiile față de întreținut rămân de respectat. Detalii despre acest tip de act găsești în materialul despre contractul de întreținere, obligațiile părților și modul în care funcționează.
Greșeli de evitat
- promiți vânzarea fără acordul celuilalt soț;
- nu verifici extrasul de carte funciară înainte de antecontract;
- ignori sarcinile notate, de exemplu ipoteca;
- presupui că actul proprietății se schimbă singur după căsătorie.
Cum te pregătești pentru discuția cu notarul
Înainte de semnare, sună la biroul notarial și întreabă ce acte cere pentru situația ta. Fiecare caz are particularități, iar o listă corectă îți scutește o a doua deplasare. Cere să afli și ce taxe și onorarii se aplică, cine le plătește și până când trebuie făcută plata.
Dacă imobilul este încă ipotecat, discută din timp cu banca, pentru că ridicarea ipotecii cere acte suplimentare și are propriul termen. Verifică și dacă în imobil sunt înscrise alte drepturi, cum sunt uzufructul sau dreptul de locuință, care pot influența vânzarea. Citește proiectul de contract cu atenție înainte de ziua semnării și notează întrebările.
Întrebări frecvente
Mai trebuie acordul soțului dacă imobilul este doar pe numele meu?
Depinde dacă este bun comun sau propriu. Dacă a fost dobândit în căsătorie, de regulă este comun, deci este necesar acordul.
Cine plătește onorariul notarului?
De obicei se stabilește între părți prin contract. Cere o estimare dinainte, pentru că onorariul depinde de valoarea tranzacției.
Pot vinde fără ca soțul să afle?
Nu, în cazul unui bun comun. Notarul verifică starea civilă și cere acordul ambilor soți.
Informațiile din acest articol sunt generale; pentru situația ta concretă, discută cu un notar sau cu un avocat.








